Nutritie

Radicalii liberi si rolul lor in producerea energiei mitocondriei

Mitocondria și ATP-ul

Fiecare celulă din corp are nevoie de o sursă continuă de energie. Mare parte a acestei energii este produsă de mitocondrii, printr-un proces care implică două funcții biologice esențiale, necesare pentru a susține viața: respirația și alimentația. Acest proces se numește fosforilare oxidativă și este responsabil pentru producerea de energie sub formă de ATP.

O precizare semnificativă este că producerea energiei în celulele canceroase se bazează mai mult pe metabolizarea glucozei în afara mitocondriilor, printr-un proces mai puțin eficient, numit glicoliză.

ATP-ul, „moneda de schimb a energiei”, conduce, la modul esențial, orice proces biologic din corp, de la funcția creierului și până la bătăile inimii. Spre exemplu, inima are peste 5.000 de mitocondrii în fiecare celulă, facând-o astfel țesutul cu cea mai mare densitate energetică din corp.

Mitocondria miezul energiei

Mitocondriile sunt niște organite mici (imaginați-vă că sunt aidoma unor microorganisme), conținute în aproape toate celulele. Unul dintre multiplele lor roluri importante este producerea de energie, prin combinarea substanțelor nutritive (din zaharurile și grăsimile pe care le consumăm) cu oxigenul (din aerul pe care îl respirăm).

Radicalii liberi și lanțul Krebs

În timpul fosforilării oxidative, mitocondria găzduiește o serie complexă de reacții chimice, care pot fi dificil de înțeles chiar și pentru majoritatea studenților la biochimie; acest lanț de reacții este numit ciclul Krebs și lanțul transportor de electroni.

Un anumit procent de electroni va ieși din lanțul transportor de electroni, formând așa-numitele specii reactive de oxigen (SRO). SRO sunt molecule care conțin atomi de oxigen, ce au câștigat unul sau mai mulți electroni neîmperecheați, ceea ce le face foarte instabile. Acești atomi foarte reactivi formează radicali liberi potențial distructivi. Probabil că sunteți familiarizați cu termenul de radicali liberi și considerați că, la modul universal, aceștia sunt periculoși și că este nevoie să luați suplimente de antioxidanți pentru a le neutraliza.
Radicalii liberi

Reacțiile de oxidare

în timpul proceselor cunoscute sub numele de reacții de oxidare, radicalii liberi reacționează cu alte molecule pentru a-și neutraliza sarcina lor electrică instabilă. Oxidarea aste, în esență, un fel de „rugină biologică”. Ea generează un efect de bulgăre de zăpadă - atunci când moleculele „fură” electronii una de la alta, fiecare devine un nou radical liber, lăsând în urmă un șir de „masacre” biologice. Această „ceată sălbatică” a radicalilor liberi, care se extinde rapid, se îngrămădește în interiorul celulei și degradează membranele celulare si mitocondriale. Atunci când acest lucru se petrece, membranele devin fragile și predispuse la o permeabilitate exagerată ducând, în timp, la dezintegrarea lor.

Radicalii liberi pot, de asemenea,să deterioreze ADN-ul, perturbând replicarea și modificându-i structura. Cercetările actuale estimează că ADN-ul suferă în medie între 10.000 și 100.000 de atacuri pe zi, din partea radicalilor liberi, sau aproximativ un atac la fiecare secundă.

Toți acești factori pot duce la degradarea țesutului, ceea ce crește riscul de boală. În fapt, radicalii liberi sunt legați de peste 60 de boli diferite, printre care: boala Alzheimer, Ateroscleroza și bolile cardiace, Cancerul, Cataracta, boala Parkinson.

Radicalii liberi - Rolul lor

După cum vă puteți imagina, radicalii liberi au un impact enorm asupra sănătății, și este surprinzător faptul că aproximativ 90% sau chiar mai mult din SRO din corp sunt produse în interiorul mitocondriilor. Totuși, este adevărat și faptul ca radicalii liberi joacă un rol important si în menținerea stării de sănătate, și nu doar în apariția bolilor. În realitate, în condiții fiziologice normale, radicalii liberi joacă de fapt multe roluri foarte valoroase în corpul nostru.
 
- Reglează multe funcții celulare esențiale, cum ar fi producția de melatonină și oxid nitric și optimizarea căilor de semnalizare metabolică importante, care reglează funcții precum foamea, stocarea grăsimilor și îmbătrânirea;
- Acționează ca semnale biologice naturale, care răspund la factorii de stres din mediu, cum ar fi toxinele și substanțele chimice din fumul de țigară și din mediul înconjurător;
- Sunt responsabili pentru efectele anticancerigene ale medicamentelor pro-oxidative din chimioterapie;
- Joacă un rol important în efectele benefice ale exercițiilor fizice, deoarece atunci când facem efort fizic organismul produce mai mulți radicali liberi, pur și simplu datorită creșterii producției de energie mitocondrială.

Este necesară reducerea radicaliilor liberi?

Prin urmare, nu este necesar ca radicalii liberi să fie evitați cu orice preț. La modul general vorbind, radicalii liberi nu sunt dăunători. Ei devin dăunători stării de sănătate abia atunci când sunt în exces. Tocmai de aceea, este bine să utilizăm un mod de alimentație inteligent pentru a optimiza generarea și reducerea de radicalii liberi (SRO) la nivelul celulelor. Măsura este esențială: nici prea mult și nici prea puțin, ci doar cantități „potrivite” de SRO, produse de mitocondrii sănătoase.

Astfel, dacă suprimăm fără discriminare radicalii liberi, putem ajunge la complicații, datorită legii consecințelor neintenționate. Acesta este motivul pentru care abordarea destul de răspândită a reducerii radicalilor liberi prin încărcarea corpului cu suplimente antioxidante - care ar putea să neutralizeze o cantitate prea mare de radicali liberi - se poate întoarce cu ușurință împotriva noastră, atunci când suprimăm aceste diferite funcții importante ale radicalilor liberi.

Și atunci, cum am putea păstra o cantitate adecvată de radicali liberi? Din fericire, răspunsul este destul de simplu. În loc să se suprime radicalii liberi excesivi prin intermediul antioxidanților, soluția ideală este să limităm încă de la început producerea lor excesivă.

Alegerile alimentare afectează radicalii liberi

Tocmai de aceea, alegerile alimentare pe care le facem sunt extrem de importante: beneficiul fundamental al unui regim alimentar bogat în grăsimi de calitate, cu o cantitate netă de carbohidrați (totalul de carbohidrați, fără fibre alimentare) redusă și o cantitate adecvată de proteine este faptul că optimizează capacitatea mitocondriilor de a genera un combustibil cunoscut sub numele de cetone, care, în prezența unor niveluri scăzute de glucoză.. produc mult mai puține SRO si mai putini radicali lliberi secundari, decât atunci când se consumă cu precădere carbohidrați.

Cu alte cuvinte, carbohidrații pot fi considerați drept un combustibil cu efecte mult mai „poluante” decât lipidele. Atunci când, după ce ați urmat un regim alimentar cu un conținut redus de grăsimi și un conținut ridicat de carbohidrați, faceți trecerea la arderea lipidelor și a cetonelor drept combustibil, în locul glucozei, expunerea mitocondriilor la deteriorarea oxidativă scade cu 30 până la 40%, în comparație cu perioada în care sursa principală de combustibil erau zaharurile, așa cum este tipic în regimul alimentar de tip american de astăzi. Acest lucru înseamnă că atunci când sunteți „adaptat la lipide” - adică atunci când ați făcut tranziția la arderea lipidelor drept combustibil, ADN-ul mitocondrial, membranele celulare și proteinele vor fi mai puternice, mai sănătoase și mai rezistente.

Pentru a redobândi capacitatea organismului de a arde cetonele drept combustibil primar, trebuie să vă focalizați asupra creșterii consumului de grăsimi sănătoase și asupra reducerii consumului de carbohidrați, astfel încât să puteți menține un nivel scăzut al glicemiei.

Singurul aspect de care trebuie să se țină cont este faptul că atunci când se dorește înlocuirea carbohidraților cu lipide, acest proces trebuie abordat cu multă atenție. Grăsimile pe care le alegem trebuie să fie de calitate superioară și, la modul ideal, din surse ecologice. Dar, cel mai important aspect, acestea nu trebuie să fie uleiuri vegetale procesate industrial, hidrogenate, cu conținut ridicat de acizi grași omega-6.

Concluzie

Este evident că adoptarea unui regim alimentar bogat în lipide contrazice enorm de mult orientările nutriționale convenționale și recomandările din domeniul sănătății publice, din ultima jumătate de secol. Din fericire, chiar și această orientare se modifică, deși se face destul de încet. Dar, pentru a avea curajul și cunoștințele necesare ca să puteți trece cu adevărat dincolo de viziunea convențională asupra regimului alimentar, trebuie să analizăm mai întâi modul în care aceste linii directoare au devenit atât de răspândite. În episodul următor vom expune pe scurt criza de sănătate care a avut loc în ultimii 70 de ani în Statele Unite, care apoi s-a răspândit în toată lumea, ca rezultat direct al recomandărilor de a urma un regim alimentar cu conținut redus de lipide.

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *