Nutritie

Mitocondria – miezul energiei

Ce este mitocondria?

Poate că îți mai amintești de lecțiile de biologie din liceu, în care trebuia să desenezi o celulă, dar nu și cum arăta aceasta. În general, o celulă conține un nucleu, care conține ADN-ul, sau instrucțiunile genetice ale organismului. Nucleul este inima unei celule, în care sunt concentrate toate informațiile de care are nevoie aceasta. Există însă și alte lucruri care plutesc prin acest spațiu celular, inclusiv motoarele care conferă energie celulei. Aceste motoare sunt numite mitocondrii.

Mitocondriile sunt niște organite mici (imaginați-vă că sunt aidoma unor microorganisme), conținute în aproape toate celulele. Unul dintre multiplele lor roluri importante este producerea de energie, prin combinarea substanțelor nutritive (din zaharurile și grăsimile pe care le consumăm) cu oxigenul (din aerul pe care îl respirăm).

Cercetătorii au estimat că mitocondriile reprezintă aproape 10% din greutatea corporală, cu un număr de aproximativ 10 milioane de miliarde de mitocondrii conținute în celulele unui adult obișnuit. Dacă vă este greu să vă imaginați acest număr, gândiți-vă că în vârful unui ac cu gămălie încap peste un 1 miliard de mitocondrii.

Unele celule au mai multe mitocondrii decât altele. Spre exemplu, celulele sexuale feminine, cunoscute sub numele de ovocite, conțin sute de mii de mitocondrii, în timp ce hematiile mature și celulele pielii au un număr redus, și pot chiar să nu aibă deloc. Majoritatea celulelor, inclusiv celulele hepatice, conțin în jur de 80, până la 2.000 de mitocondrii. Cu cât celulele sunt mai active din punct de vedere metabolic, cum ar fi celulele de la nivelul inimii, creierului, ficatului, rinichilor și mușchilor, cu atât numărul de mitocondrii pe care îl conțin este mai mare. Prin urmare, mitocondriile sănătoase și funcționale vor avea un impact benefic, amplu și puternic asupra stării generale de sănătate.

mitocondria

Mitocondria - rolul ei

Celulele au nevoie de combustibil pentru numeroasele funcții pe care le îndeplinesc, precum cele de construcție, întreținere, reparare și eliminarea substanțelor toxice. Toxinele pot proveni din medicamente, pesticide, erbicide și poluare, precum și din produsele secundare derivate din funcționarea de bază a celulelor însele (orice motor produce deșeuri). O toxicitate prea mare poate copleși celulele și organele. Din fericire, versatilele mitocondrii muncesc din greu pentru a alimenta cu energie celulele care procesează toxinele solubile în grăsimi, convertindu-le în substanțe solubile în apă, care pot fi eliminate prin activitatea depusă de ficat și rinichi, care lucrează la fel de intensiv.

Printre altele, mitocondriile sunt cele care orchestrează moartea celulelor. Toate celulele mor mai devreme sau mai târziu, iar moartea la timp a acestora este absolut crucială pentru sănătatea organismului în ansamblul lui. Atunci când mitocondriile dau semnalul, celula se deschide și este inundată cu calciu, care o ucide. Este un fel de „sinucidere pre-programată la nivel celular (Termenul tehnic este: apoptoză). Celulele care nu mor atunci când le vine timpul vor continua să crească pe socoteala celorlalte celule, sfârșind prin a deveni tumori canceroase.

Mitocondriile generează în mod continuu molecule de energie, numite adenozin trifosfat (ATP). Dacă cititorul este curios, așa cum am fost și eu, să știe cât de mult ATP este generat, bănuiesc că va fi surprins să afle că mitocondriile noastre produc aproximativ 110 kilograme de ATP, în fiecare zi.

ATP-ul ajută organismul să producă proteine și anticorpi. El este combustibilul folosit pentru a alimenta procesele chimice ale celulelor pentru toate activitățile lor. Fără el, celulele nu ar putea funcționa corect și ar muri prematur. Așa cum unele mașini au nevoie de benzină fără plumb, în timp ce altele au nevoie de motorină, iar avioanele de kerosen, celulele au nevoie de un tip particular de combustibil pentru a putea funcționa, iar substanța care li-l furnizează este ATP-ul.

Potrivit cărții „Putere, sex, suicid” (Power, Sex, Suicide) – excelenta lucrare despre mitocondrii scrisă de Nick Lane -, această armată uriașă de organite muncește din greu în fiecare secundă, pompând de 10.000 de ori mai multă energie, gram pentru gram, decât soarele. Și aceasta în fiecare secundă!

Pentru a produce în mod eficient ATP, mitocondriile au nevoie de anumite ingrediente, dintre care cele mai importante sunt glucoza sau cetonele din grăsimi și oxigenul. Mitocondriile se pot descurca exclusiv cu aceste substanțe, dar nu vor putea produce foarte mult ATP. In acest scop, ele au nevoie inclusiv de tiamină (vitamina B1), riboflavină (vitamina B2), niacinamidă (vitamina B3), acid pantotenic (vitamina B5), minerale (îndeosebi sulf, zinc, magneziu, fier și mangan) și antioxidanți. In plus, mitocondriile au nevoie de L-carnitină, acid alfa-lipoic, creatină și ubichinonă (cunoscută si sub nume precum coenzima Q10 sau CoQ10), toate din abundență, pentru a atinge o eficacitate maximă. În sfârșit, ele trebuie să fie protejate de toxine precum plumbul, mercurul și arsenicul.

Dacă nu dispui de toate aceste substanțe nutritive sau dacă ești expus la prea multe toxine, producția ta de ATP va fi mai puțin eficientă, fapt care va genera două categorii de probleme:

  1. Celulele tale vor produce mai puțină energie și nu vor reuși să își îndeplinească perfect toate funcțiile.
  2. Ele vor genera mai multe deșeuri decât este necesar, sub forma radicalilor liberi.

Fără sursele corecte de substanțe nutritive capabile să alimenteze producția de ATP din mitocondrii – care să producă apoi energia necesară proceselor celulare necesare pentru a susține viața – mitocondriile vor deveni înfometate, iar celulele nu își vor putea îndeplini corect funcțiile. Mai mult, dacă mitocondriile sunt prea tensionate, ele vor începe să se dezintegreze. Atunci când numărul mitocondriilor dintr-o celulă devine prea mic, presiunea asupra celor rămase de a produce energie crește. Această presiune poate transmite un semnal nucleului că a sosit timpul să moară, caz în care celula se „sinucide” prematur. Acest lucru conduce la o îmbătrânire prematură a organelor și a organismului în ansamblul lui, îndeosebi a creierului, unde acțiunea mitocondriilor este cu deosebire importantă. Așa se ajunge la așa-numita „ceață mentală” (o stare de confuzie, tulburări ale memoriei și senzația că „nu te integrezi”) sau chiar la micșorarea creierului.

Celulele noastre au aproximativ 4.000 de sisteme enzimatice și peste 1.000 de semnale chimice diferite, care realizează trilioane de reacții chimice în fiecare secundă. Au fost identificate 250 de substanțe chimice (și probabil că mai există alte câteva mii neidentificate) importante pentru o sănătate optimă.

 

Concluzia: suntem niște ființe minunate, cu o alcătuire uimitoare. Conștiința acestei complexități ne poate face mai responsabili în relația cu propriul nostru corp, știind că efectiv suntem ceea ce mâncăm.

 

Notă: informațiile din acest articol provin din cărțile Dieta Ketogenică de Dr. Joseph Mercola și Protocolul Wahls de Dr. Terry Wahls și Eve Adamson.

 

http://www.digizyme.com/cst_landscapes.html

http://www.digizyme.com/cst_landscapes.html

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *